Obiective turistice Bistrița - Casa Andrei Mureșanu
Casa Memorială "Andrei Mureşanu"
Poetul Andrei Mureşanu s–a născut în Bistriţa, la 16 noiembrie 1816, fiind al treilea fiu al soţilor Teodor Mureşanu şi Eftimia Sărăţeanu. În 1822, casa natală a viitorului poet a fost mistuită de un incendiu, întreaga familie fiind nevoită să se mute în casa bunicilor dinspre mamă din fosta stradă a Năsăudului, actuala casă "Andrei Mureşanu". În anul 1831, o nouă nenorocire se abate asupra familiei; tatăl moare într–un accident.
Primii paşi pe calea învăţăturii i–a făcut Andrei Mureşanu în familie, cu Dănilă Doboş, un ştiutor de carte dintr–un sat grăniceresc. A trecut apoi, începând cu 1825, la şcoala germană şi, de aici, la Gimnaziul piariştilor din Bistriţa. El a absolvit gimnaziul în anul 1832, obţinând calificativul excepţional (eminentia).
Ca şi ilustrul său înaintaş, iluministul Gheorghe Şincai, care studiase şi el la Bistriţa, în Gimnaziul piarist, între anii 1772–1774, tânărul Andrei Mureşanu va pleca apoi la Blaj, unde l–a avut ca profesor pe Simion Bărnuţiu şi Ioachim Mureşanu, cu care a legat o strânsă şi durabilă prietenie. La îndemnul acestora, s–a stabilit la Braşov, unde a ocupat postul de institutor la vechea şcoală românească din Cetate (1883–1840) şi apoi pe cel de profesor la Gimnaziul latino–german (1840–1849).
La Braşov, în paralel cu activitatea didactică, s–a afirmat în publicistică, în traduceri, dar, mai ales, în tipărirea unor producţii proprii (versuri şi proză).
La 21 iunie 1848 apărea, în Foaie pentru minte, inimă şi literatură nr. 25, poezia Un răsunet sau Deşteaptă–te, române, scrisă sub puternica impresie a Adunării Naţionale de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15 mai 1848, poezie ce va deveni imnul Revoluţiei române de la 1848, după punerea ei pe note muzicale de Anton Pann, azi devenind imnul de stat al românilor. În anul 1862 se tipărea, la Braşov, volumul Din poeziile lui Andrei Mureşanu, volum ce va fi premiat de "Astra". Andrei Mureşanu s–a stins din viaţă la 23 octombrie 1863, fiind înmormântat la Braşov.
Casa din Bistriţa în care a copilărit viitorul poet, construită la începutul secolului al XIX–lea în stilul caselor româneşti tradiţionale – plan dreptunghiular, cu tindă, cu "cameră de oaspeţi" şi bucătărie cu cuptor, totul mărginit spre curte de un pridvor de lemn cu stâlpi frumos ciopliţi – a fost redusă, prin grija Consiliului Municipal, în 1983–1984, la forma iniţială. Lucrările de restaurare au fost efectuate conform proiectului întocmit de arhitectura Mariana Michiu. După restaurare, din august 1984, casa adăposteşte o expoziţie de istorie a revoluţiei române de la 1848.Aici funcţionează, din anul 1994, filiala Bibliotecii Judeţene pentru copii şi tineret.
Pe peretele dinspre stradă. pe o placă de marmură, se poate citi următoarea inscripţie: "În această casă şi–a petrecut o parte a copilăriei poetul Andrei Mureşanu, participant la Revoluţia de la 1848 ".
Viaţa şi activitatea "bardului Revoluţiei de la 1848" sunt ilustrate prin acte oficiale, scrisori, cărţi şi publicaţii, păstrându–se şi fotografia casei natale a poetului. Alături de creaţia literară, este reflectată şi cea de ziarist patriot, ca şi cea de dascăl şi traducător.
Totodată, expoziţia evidenţiază strânsele legături dintre revoluţionarii români din cele trei provincii istorice româneşti, puternicul caracter unitar al ideilor şi acţiunilor revoluţionare, precum şi aspecte în parte inedite ale evenimentelor revoluţionare desfăşurate pe teritoriul actual al judeţului Bistriţa–Năsăud.